Carmona konsidera revizaun ba lei inan nesesáriu

14 hours ago 1

JUSTISA, HEADLINE

Carmona konsidera revizaun ba lei inan nesesáriu

Prezidente Tribunál Rekursu, Afonso Carmona. Imajen TATOLI/Natalino Costa

DILI, 28 Agostu 2025 (TATOLI)-Prezidente Tribunál Rekursu, Afonso Carmona, konsidera revizaun ba lei inan sempre nesesáriu, maibé tenke prenxe ho maioria deputadu sira iha Parlamentu Nasionál.

“Ne’e sempre nesesáriu, tanba tuir lei tenke maioria”, dehan nia ba jornalista sira iha Tribunál Judisiál Primeira Instánsia Dili Kaikoli, kinta ne’e.

Inisiativa husi deputadu sira, nia dehan depende ba vontade polítika. “Agora partidu sira la hamutuk ne’e oinsá mak ita bele hetan maioria”.

Revizaun ba lei inan iha artigu 154, alínea 1) hatete deputadu nary bankada parlamentár sira maka halo inisiativa revizaun nian ba lei inan. Alínea 2) Parlamentu Nasionál bele halo revizaun Lei-Inan liutiha tinan neen sura hosi information publikasaun ida ikusliu kona-ba lei revizaun nian. Alínea 3) Prazu tinan neen atu halo revizaun ba dalauluk ba Lei-Inan ida-ne’e nian, sei konta hosi loron ne’ebé Lei-Inan tama iha vigór.

Alínea 4) Parlamentu Nasionál, lalika haree ba prazu tempu nian, bele asume kbiit atu halo revizaun Lei-Inan, wainhira Deputadu barak liu baluk-lima haat (4/5) ne’ebé hala’o sira-nia knaar mak hakarak. Alínea 5) Proposta ruma kona-ba hala’o revizaun ba Lei-Inan tenke hatama ona iha Parlamentu Nasionál iha loron atus ida ruanulu nia laran, molok atu hahú haksesuk. Alínea 6) Atu hato’o projetu ruma ba Revizaun Lei-Inan, nu’udar hateten ona iha númeru hirak liubá, eh seluk-seluk tan, sei bele hato’o duni iha prazu loron 30 nia laran.

Enkuantu artigu 156 (limite materiál sira ba revizaun) alínea 1) Lei kona-ba hala’o revizaun ba Lei-Inan tenke respeita: iha letra a) Independénsia nasionál nary Estadu nia unidade, b) Sidadaun sira-nia direitu, liberdade nary garantia, c) Forma republikana governu nian, d) Kfahek kbiit nian, e) Tribunál sira-nia independénsia, f) Multipartidarizmu nary direitu atu hala’o opozisaun tuir demokrasia.

Letra g) Sufrájiu livre, universál, diretu, sekretu, nary periódiku kona-ba órgaun soberanu sira, nune’e mós ba sistema reprezentasaun proporsionál nian, h) Prinsípiu ba deskonsentrasaun nary desentralizasaun administrasaun nian, i) Bandeira Nasionál, j) Data proklamasaun independénsia nasionál nian.

Alínea 2) Asuntu sira iha alinea c), nary i) bele iha revizaun husi referendu nasionál, tuir lei haruka.

Notísia relevante: Deputadu CNRT propoin halo revizaun ba Konstituisaun

Jornalista       : Natalino Costa

Editora           : Rita Almeida

Read Entire Article









close
Banner iklan disini