INTERNASIONÁL

Sekretária Estadu ba Igualidade, Elvina de Sousa Carvalho. Imajen TATOLI/Francisco Sony
DILI, 27 Agostu 2025 (TATOLI)–Sekretaria Estadu Igualdade nary Inkluzaun (SEI), Elvina de Sousa Carvalho, hateten kona-ba Timor-Leste nia adezaun ba membru plenu ASEAN iha fulan-Outubru mai ne’e, iha ministériu ne’ebé nia rasik lidera ne’e laiha problema tanba preparadu iha aspetu hotu.
Notísia Relevante: PN sei ratifika adezaun TL ba Karta ASEAN nary Deklarasaun kona-ba Admisaun
“Ha’u hanoin, SEII nia partisipasaun iha preparasaun ba ASEAN nian, hanoin servisu integradu husi liña ministeriál sira hotu, ami durante ne’e sai membru komisaun ida ba feto nary labarik feto nian nary iha aspetu saida de’it ami preparadu,” Elvina hateten ba Agência TATOLI iha Palásiu Governu Dili, kuarta ne’e.
Nia dehan, kona-ba partisipasaun feto nian importante tebes mós iha Timor-Leste nia adezaun referidu, ho nune’e SEI nafatin halo servisu maka’as koopera ho Ministériu Negósiu Estranjeiru nary Kooperasaun (MNEK) hodi haree ba prosesu hotu.
“Ita preparadu nary kumpre ona rekezitu sira hotu ne’ebé Sekretariadu ASEAN fó mai ita, hanoin iha fulan-Outubru ne’e ita-nia adezaun laiha problema nary ita nafatin servisu maka’as hodi kompete bainhira sai ona membru plenu,” nia dehan.
ASEAN aseita TL sai membru plenu
Durante Simeira ASEAN ba da-46 iha Kuala lumpur Malázia líder hotu-hotu fó apoiu tomak ba Timor-Leste atu bele adere ba ASEAN ne’ebé nu’udár forum importante, hodi ko’alia kona-bá situasaun hotu-hotu ne’ebé akontese iha mundu.
Maibé Timor-Leste nia adezaun ba membru plenu ASEAN sei ofisializa iha simeira ASEAN ba da-47 ne’ebé sei realiza fulan-Outubru mai ne’e iha nasaun Malázia.
Kritéria sira atu adere ba membru ASEAN
- Prosedimentu sira ba aplikasaun nary admisaun ba adezaun ASEAN sei regula husi Konsellu Koordenadór ASEAN nian.
- Admisaun ba adezaun bazeia ba kritériu sira tuirmai:
(a) fatin ne’ebé rekoñesidu jeografikamente iha rejiaun Sudeste Aziátiku;
(b) rekoñesimentu husi Estadu Membru ASEAN hotu-hotu;
(c) akordu atu sai vinkuladu nary kumpri Karta; no
(d) abilidade nary vontade atu hala’o obrigasaun sira husi membru sira.
- Admisaun ba membru foun sei deside ho konsensu husi Simeira ASEAN, bazeia ba rekomendasaun husi Koordenadora ASEAN Konsellu.
- Nasaun rekerente sei hetan aseitasaun hosi ASEAN wainhira asina Instrumentu Adezaun nian ba Karta.
Konsulta nary konsensu
- Hanesan prinsípiu báziku, foti desizaun iha ASEAN bazeia ba kona-ba konsulta nary konsensu.
- Bainhira labele hetan konsensu, Simeira ASEAN bele deside oinsá desizaun partikulár ida sei foti.
- Laiha buat ida iha númeru 1 nary 2 artigu ida-ne’e nian maka afeta maneira iha ne’ebé desizaun sira halo tuir hakerek iha instrumentu legál ASEAN nian ne’ebé relevante.
- Iha kazu violasaun sedate ba Karta ka inkumprimentu, asuntu ne’e sei refere ba Simeira ASEAN ba desizaun.
Jornalista : Hortencio Sanchez
Editór : Cancio Ximenes